Fericitul Epifanie Theodoropoulos, Epistole: “Despre caderea si ereziile stilistilor”

Atena, 11 august 1969
Iubitul meu Părinte Nicodim, bucură-te în Domnul totdeauna.
Cu multă bucurie am primit scrisoarea la care răspund următoarele:
1. Încetarea pomenirii patriarhului, la care aţi ajuns, este limita cea din urmă îngăduită
de Sfintele Canoane. Nu mergeţi mai departe (adică să primiţi a pomeni pe alţi episcopi),
deoarece în felul acesta veţi ajunge la schismă. De vreme ce acum v-aţi oprit aici şi continuaţi
„să vă împărtăşiţi cu Biserica mamă oficială şi cu toate Bisericile Ortodoxe”, precum îmi
scrii, înseamnă că deocamdată staţi pe pământul tare al Bisericii. Atenţie doar să nu mai faceţi
încă un pas!
2. Deoarece v-aţi oprit aici şi nu purcedeţi la lepădarea patriarhului (aşa cum au făcut
alţii), adică la a declara că el este căzut, caterisit, lipsit de har, că Tainele săvârşite de el nu
sunt valabile etc., nu puteţi fi acuzaţi de protestantism. Canonul 15 al Sinodului VI ecumenic
îngăduie persoanelor încetarea pomenirii înainte de „hotărârea sinodală”, însă nu încredinţează
unor indivizi judecarea şi osândirea episcopilor eretici. Aceasta nu este lucrarea
persoanelor, ci a Sinodului.
3. Despre calendarul vechi am scris mai demult un articol destul de lung, pe care ţi-l
trimit şi ţie şi care cred că îţi va lămuri multe nedumeriri. Iar cele pe care nu ţi le va putea
lămuri articolul, bucuros o voi face într-o nouă scrisoare, numai dacă îmi vei face cunoscute
nelămuririle tale.
4. Nu există nici un motiv să părăsiţi calendarul vechi. Stiliştii sunt responsabili nu
pentru că au păstrat calendarul vechi, ci pentru că au proclamat Biserica Greciei drept
schismatică şi au rupt legătura canonică cu ea. Dacă ar fi ţinut calendarul vechi şi nu ar fi rupt
împărtăşirea cu Biserica Greciei, ar fi fost într-o desăvârşită rânduială canonică.
Calendarele nu mântuiesc, părinte Nicodime! Numai un lucru îţi spun: Pastele
iudeilor a fost de la Dumnezeu şi a fost rânduit până la ultimul amănunt. După o vreme s-a
înfăţişat lui Moise un grup de bărbaţi, care i-au spus: „Noi vom fi necuraţi mai multe zile, iar
atunci când se va serba Paştile, adică la data de 14 a primei luni, nu vom putea prăznui.
Oare ne vom lipsi de prăznuire? Oare nu vom aduce daruri Domnului?” Atunci Moise îl
întreabă pe Dumnezeu despre aceasta, după care spune: „Ori de câte ori un oarecare israelit
nu poate prăznui Paştele la data fixată, adică la patrusprezece ale primei luni, din pricina
necurătiei sau absenţei într-o călătorie îndepărtată, să-l prăznuiască la patrusprezece ale
celei de a doua luni”. (Vezi acestea în Cartea Numerilor, cap. 9, verset 6 şi următoarele).
Vezi, părinte Nicodim, câtă libertate exista în Vechiul Testament, atunci când stăpâneau litera
legii şi formele prăznuirilor? Mai este nevoie de comentarii?
5. Aş vrea să mai clarific şi sensul cuvintelor „drept învăţând cuvântul adevărului”,
deoarece văd o oarecare confuzie în scrisoarea ta. Ei bine, „întreg”, „cinstit”, „sănătos”,
„îndelungat în zile” şi „drept învăţând” arată o dorinţă, nu o realitate. Adică spunând: „întâi
pomeneşte, Doamne, pe Arhiepiscopul nostru…”, nu spunem la modul afirmativ că Episcopul
este „întreg”, „cinstit” şi „sănătos” şi că drept învaţă adevărul. Nu. Ci îl rugăm pe Domnul să-i
dăruiască episcopului cinste, sănătate, să înveţe drept cuvântul adevărului, („…pe care
dăruieşte-l sfintelor Tale biserici în pace, sănătos, cinstit etc…”). Rostim o rugăciune, nu
oferim certitudini. Altfel vom minţi înaintea lui Dumnezeu spunând nu numai „drept
învăţând”, ci şi „cinstit” şi „sănătos”, căci se poate ca uneori episcopul să nu fie „cinstit”, ci

50
chiar evident necinstit, sau se poate să nu fie sănătos, ci chiar grav bolnav şi la pat. Aşadar ne
rugăm, nu certificăm.
Sunt iarăşi gata să ofer smeritul meu ajutor şi pentru lămurirea oricărui alt subiect.
Invocând rugăciunile tuturor, rămân al vostru rugător către Domnul.
Cu smerită dragoste în Domnul Iisus Hristos.

II

Atena, 22 iulie 1971
Cuviosului monah Nicodim din obştea ieromonahului Efrem de la Provata.
Sfântul Munte.
Prea iubite părinte Nicodime, bucură-te întotdeauna în Hristos Iisus, Domnul nostru.
A trecut mai mult de o lună de când am primit scrisoarea ta. Am întârziat să-ţi răspund
din pricina mulţimii preocupărilor mele. Te rog să mă ierţi.
Îţi răspund oarecum pe scurt, urmând să revin dacă Cuvioşia Ta va vrea şi alte
lămuriri.
Mai întâi, iubite părinte Nicodim, sunt dator să-ţi spun un adevăr amar, care ţi se va
părea ciudat şi te va surprinde. Până astăzi am evitat – folosind iconomia – să-mi exprim
această poziţie sau o formulam acoperit, dar când lucrurile au ajuns la culme şi nişte persoane
distinse, având conştiinţa speriată, au trecut din nefericire la stilişti, căzând astfel victime unei
propagande neruşinate împotriva Bisericii, a venit timpul să se spună adevărul fără ocolişuri şi
fără rezerve.
Aşadar, părinte Nicodim, toţi cei care, înfricoşaţi de ecumenişm, au trecut la stilişti nu
au făcut altceva decât să fugă de o erezie şi să cadă în alta. Desigur, unii ca aceştia nu îşi dau
seama că au căzut în erezie, dar aceasta nu schimbă deloc lucrurile.
Să nu crezi că sunt nedrept sau exagerat. Voi dovedi că afirmaţia mea este absolut
adevărată.
Ce este erezia, iubite părinte Nicodim? Falsificarea Credinţei. Dar ce este falsificarea
Credinţei? Încălcarea dogmelor? Desigur, şi aceasta este falsificare a credinţei, dar nu numai
aceasta. Falsificare a credinţei este şi transformarea în dogme de credinţă a unor lucruri care
de fapt nu sunt aşa. Dacă, de pildă cineva vrea să transforme în dogmă de credinţă, în condiţie
absolut obligatorie pentru mântuire, un lucru secundar, chiar bun de ar fi el, atunci unul ca
acesta devine automat eretic. Vrei un exemplu? Iată: renumiţii eustatieni. Ce au făcut aceştia?
S-au atins de dogmele Credinţei? De care? Oare de cea a Sfintei Treimi? Oare de cea a celor
două firi ale Domnului? Oare de cea despre îngeri? Oare de cea despre diavolul? Nu. Nu s-au
atins de nici o dogmă. Dar atunci ce au făcut? Au transformat în dogme de credinţă, în
condiţii absolut necesare pentru mântuire, lucruri secundare. Adică necăsătorirea şi abţinerea
de la consumul de carne. Biserica spunea: „Aceste lucruri sunt bune şi sfinte şi plăcute lui
Dumnezeu şi vrednice de recomandat, dar nu sunt condiţii de mântuire, nu sunt dogme de
credinţă”. – „NU! cârteau eustatienii. Cel care nu se depărtează de căsătorie şi de mâncarea de
carne nu se va mântui!” Ce s-a întâmplat atunci? Biserica, prin Sinodul din Gangra, i-a
proclamat pe aceştia eretici şi a rostit împotriva lor un şir de anateme.
Bună şi sfântă este, părinte Nicodime, uniformitatea calendaristică (care de fapt nu a
existat niciodată în toată Biserica), dar ea nu este o dogmă de credinţă, nu este o condiţie de
mântuire. „Nu!” strigă stiliştii. „Ruptura uniformităţii calendaristice (când, oare, a cunoscut
Biserica o desăvârşită uniformitate calendaristică?) a lipsit Biserica de har, a făcut (auzi şi te
înfricoşează!) ca Tainele ei să nu fie valabile şi, prin urmare, cei de pe stilul nou sunt lipsiţi de
har, adică în afara mântuirii”.
Acest argument groaznic, frate Nicodime, constituie o înfricoşătoare erezie şi hulă
împotriva Sfântului Duh. Transformă nenorociţii în dogme de credinţă, în condiţii de

51
mântuire, elemente… calendaristice.
Desigur, nimeni nu consideră un lucru bun existenţa a două calendare în cadrul
Bisericii Ortodoxe Soborniceşti. Rău, foarte rău că s-a făcut schimbarea calendarului.
Dar de la acest punct până la punctul de a vedea calendarele ca dogme de credinţă şi să
legăm de ele validitatea Tainelor şi dobândirea mântuirii distanta este abisală.
Să ţină stiliştii vechiul calendar, dar să păstreze şi împărtăşirea cu Biserica. Atunci nu
va exista nici o primejdie. Aceştia, însă, au ajuns să se rupă de Biserică ca să nu… „piardă
harul şi mântuirea”.
Nu neg faptul că există stilişti ce nu primesc aceste hule, dar care este câştigul de
vreme ce există alţii – şi mai ales conducerea lor – care susţin aceste poziţii eretice?
Ascultă un dialog pe care l-am avut mai demult cu un tânăr distins care a trecut la
stilişti:
– De ce ai plecat din Biserica Greacă? l-am întrebat eu.
– Ca să nu mă împărtăşesc cu ecumeniştii eretici.
– Toţi episcopii Greciei sunt ecumenişti?
– Nu! Dar s-au împărtăşit cu patriarhul ecumenist. Aşadar, nu vreau să am împărtăşire
cu persoane care s-au împărtăşit cu ecumeniştii eretici.
– Crezi că este o dogmă de credinţă calendarul şi că cei de pe stilul nou sunt lipsiţi de
har şi au trebuinţă de miruire, ca şi cei care se întorc din erezie?
– Doamne fereşte! Eu nu cred deloc în aceste prostii ale stiliştilor, ci am trecut la ei
numai şi numai să evit, fie şi indirect, împărtăşirea cu ecumeniştii eretici.
– Dar nu ai evitat deloc împărtăşirea cu cealaltă erezie. Argumentul stiliştilor că
schimbarea calendarului a lipsit Biserica de har nu este numai simplu o prostie, cum ai
caracterizat-o tu, ci ea este o hulă foarte grea şi o erezie.
– Dar eu nu cred în aceste lucruri.
– Însă te împărtăşeşti cu cei care le cred pe acestea.
– Dar ce să fac? Sunt nevoit să-i suport pe ei din iconomie.
– Dar de ce nu i-ai suportat, fie şi din iconomie, pe episcopii Greciei care s-au
împărtăşit cu patriarhul?
– …
– Vezi în ce contradicţie ai intrat? Recunoşti că cei mai mulţi dintre episcopii Greciei
sunt ortodocşi, dar refuzi împărtăşirea cu ei, deoarece s-au împărtăşit cu patriarhul. Astfel nu
primeşti nici indirect împărtăşirea cu ecumeniştii, însă primeşti direct împărtăşirea cu
persoane care propovăduiesc o altă erezie. Că mântuirea depinde de calendar!!! Care este
câştigul tău?
Dar să nu crezi că ai evitat împărtăşirea indirectă cu ecumeniştii.
– Cum se poate aceasta?
– Ascultă, victimă nenorocită a propagandiştilor abili: stiliştii strigă de le plesnesc
plămânii că singură rugăciunea noastră făcută împreună cu patriarhul şi cu ceilalţi de un gând
cu el ne face pe noi de o teapă cu aceia, deşi nici ei nu cred cele pe care le propovăduiesc.
Măcar dacă ar fi fost cel puţin consecvenţi faţă de această poziţie a lor. Dar de unde consecvenţă?…
Mergi, iubitule, la câteva sihăstrii ale stiliştilor, mai ales în Licourisi din Attica şi
vei vedea autobuze întregi din care coboară creştini ce ţin calendarul nou, pentru a participa
acolo la Sfânta Liturghie. (Am auzit că cei ce ţin calendarul nou sunt mult mai mulţi decât
stiliştii în duminici la Sfânta Liturghie). Revista pe care o scoate această sihăstrie face, în
răstimpuri, apeluri la „închinătorii” care doresc să vină la ei la Sfânta Liturghie, recomandându-
le să vină cuviincios îmbrăcaţi, atât bărbaţii, cât şi femeile şi copiii, însă nu spune să nu
vină cei ce ţin calendarul nou. Nu! Ci singurul lucru pe care îl subliniază şi la care se rezumă
este evitarea îmbrăcăminţii necuviincioase. Dacă există aceasta, nimic altceva nu se mai
cercetează. Existând aceasta, cei care ţin calendarul nou sunt bine primiţi în biserică şi la
rugăciune. Cunosc chiar câteva cazuri de preoţi stilişti care primesc fără condiţii la Taina
Spovedaniei şi chiar a Sfintei împărtăşanii pe cei de pe stilul nou. Adică se oferă Tainele unor
******
52
persoane care în alte momente sunt caracterizate de mai marii stiliştilor ca fiind departe de
adevăr şi de mântuire, deoarece se află în Biserica Greacă care se împărtăşeşte cu patriarhul.
Adică confuzie şi ciudăţenie.
Aşadar, de vreme ce aceia care cugetă asemenea fie se roagă şi se împărtăşesc cu noi,
care ne rugăm şi ne împărtăşim cu patriarhul, te împărtăşeşti şi tu indirect cu patriarhul. Deci,
ce ai câştigat? Astfel nu numai că nu ai evitat împărtăşirea indirectă cu ecumeniştii, ci ai
trecut şi la împărtăşirea DIRECTĂ cu persoane care propovăduiesc o altă erezie.
Acestea le-am discutat atunci cu tânărul acela, iar acum le-am scris, iubite părinte
Nicodim, ca să tragi anumite concluzii.
Dar iată câteva răspunsuri scurte la întrebările tale:
1. Recunoaşterea stiliştilor din Grecia a fost o mare gafă a lui Filaret, care se vede că a
căzut victimă sfaturilor rele. A ajuns la urechile mele informaţia că după ce i-a cunoscut bine
pe stiliştii din Grecia s-a pocăit pentru cele pe care le-a făcut. Timpul însă va arăta. Cred că
vom vedea evoluţii neaşteptate.
Pentru mine, care cred că Biserica Greciei este orice în afară de eretică, hotărârea
Sinodului lui Filaret nu numai că nu are nici o autoritate, ci, fiind o intervenţie anticanonică în
problemele interne ale altei Biserici, face acest Sinod vinovat din punct de vedere canonic.
2. Dacă Filaret a crezut că Biserica Greciei a căzut în erezie, atunci nu trebuia să
intervină în ea. Nu trebuia să-i recunoască pe stilişti, care într-adevăr nu sunt ecumenişti, dar
care propovăduiesc o altă erezie, precum am spus (că mântuirea depinde de calendare), ci să
hirotonească dintru început preoţi (sau şi episcopi) pentru plinătatea Bisericii Greciei. Iar
aceştia ar fi putut urma vechiul calendar, şi nu ar fi propovăduit cugetarea eretică de mai sus,
ci ar fi primit la împărtăşire şi credincioşi care urmează noul calendar, aşa cum face şi Filaret.
3. Situaţia actuală a Bisericii (rugăciunile împreună cu cei de alte confesiuni şi altele)
nu îndreptăţeşte intervenţia din afară în problemele ei. Numai căderea unei Biserici în erezie
dă dreptul episcopilor din afara ei să intervină.
4. Dacă un Sinod ortodox osândeşte pe cineva, nu poate Sinodul altei Biserici locale
să-l îndreptăţească. Dacă se va întâmpla aşa ceva, atunci a doua hotărâre nu este valabilă.
Adică: dacă un cleric din Biserica Greciei este condamnat de aceasta şi pleacă în altă Biserică,
de pildă, în Biserica Serbiei şi cere să fie judecat de ea. Biserica Serbiei va respinge pretenţia
acestuia, declarând că ea este incompetentă, competenţa pentru rezolvarea problemei lui
având-o numai Biserica Greciei. Iar dacă Biserica Serbiei va primi cumva cererea acestui
cleric şi-l va judeca, această hotărâre nu este valabilă şi pricinuieşte vinovăţii canonice,
deoarece s-a făcut împotriva canoanelor.
Dacă greşelile acestui cleric nu sunt opritoare de la preoţie, iar mai târziu se va pocăi
pentru ele, atunci singura care îl poate reabilita este tot Biserica Greciei. În nici un caz nu se
îngăduie intervenţia unei Biserici Ortodoxe în problemele interne ale alteia.
Se înţelege că altfel se petrec lucrurile atunci când o Biserică Ortodoxă locală cere
unei biserici sau mai multora ajutorul lor pentru rezolvarea unei probleme interne ale ei.
Atunci nu va fi vorba de o intervenţie samavolnică, ci despre o ajutorare frăţească.
Numai Sinodul ecumenic, ca autoritate supremă, poate interveni în problemele interne
ale unei Biserici Ortodoxe locale. Se poate, de pildă, ca un cleric al unei Biserici locale (sau
chiar întâistăţătorul ei) care crede că a fost osândit de Biserica Sa pe nedrept şi împotriva
Sfintelor Canoane, să scape la alte Biserici Ortodoxe locale unde, prezentându-şi situaţia sa şi
plângându-se, să ceară să i se facă dreptate. Dacă celelalte Biserici găsesc drepte plângerile
lui, pot ajunge până la convocarea Marelui Sinod, a cărei hotărâre va fi obligatorie pentru
toate. Intervenţia unilaterală a unei Biserici locale în treburile interne ale alteia este
nejustificată.
Toate acestea se săvârşesc astfel atunci când este vorba, bineînţeles, despre Biserici
Ortodoxe, nu eretice.
5. Referitor la Taine, expresia „lipsit de validitate” se referă uneori la Tainele cu
desăvârşire inexistente, alteori la cele existente, dar săvârşite necanonic. Depinde de sensul pe

53
care îl dăm cuvântului „lipsit de validitate”.
6. Un stilist care se întoarce poate fi primit printr-o simplă spovedanie la duhovnic.
Dacă este cleric, va cere de la episcop restabilirea sa printr-o procedură canonică. Schimbarea
deasă a grupărilor dovedeşte în chip evident nestatornicia. Din nefericire, lucrul acesta este
obişnuit la stilişti.
7. Fără îndoială, nu este cu putinţă ca cineva să fie „şi cu unii, şi cu alţii”. Alta este
situaţia atunci când, folosind iconomia, îi îngăduie pe unii aşa cum sunt, cu nădejdea că îi va
trage în cele din urmă la calea cea dreaptă.
8. Dacă cineva este foarte simplu şi nu pricepe anumite lucruri şi nu stăruie în poziţiile
sale greşite din îngâmfare, încăpăţânare etc., ci din simplitate, unul ca acesta este cu putinţă
să aibă mult har. Judecăţile lui Dumnezeu sunt neajunse.
Au existat cazuri când şi oameni înţelepţi ai Bisericii au căzut în înşelare. Dar
Dumnezeu, căutând la inimă şi nu la faţă, nu i-a socotit pe unii ca aceştia nevrednici de
bunăvoinţa Sa. Sfântul Grigorie, episcopul Hyssei, nu a fost fără greşeli dogmatice, şi totuşi
este sfânt şi Părinte al Bisericii. Şi dumnezeiescul Dionisie al Alexandriei, teologhisind despre
Fiul, nu s-a exprimat cu exactitate dogmatică, pentru care pricină a dat, fără să vrea, multe
argumente arienilor, care îl socoteau de-al lor. De aceea, Marele Atanasie a fost nevoit să
scrie o întreagă lucrare despre Sfântul Dionisie pentru a-i dezvinovăţi expresiile dogmatice
stângace.
9. Putem avea legături cu stiliştii, însă nu este îngăduit să primim Tainele de la ei.
Dacă ei au împărtăşire cu Biserica, aşa cum scrii, atunci se schimbă lucrurile – însă există oare
„zeloţi” care se împărtăşesc cu Biserica noastră?
10. Din nefericire, nu este un lucru uşor revenirea la vechiul calendar în Biserica
Greciei. Poate că nici nu este cu putinţă lucrul acesta. Dar şi dacă ar fi, să nu-ţi închipui
vreodată că stiliştii se vor mai supune cu toţii Bisericii. Cei mai mulţi dintre clericii stilişti
doresc libertate nelimitată şi niciodată nu vor consimţi să-şi pună grumazul în jug. Vor afla o
mie şi una de „argumente” ca să-şi justifice stăruinţa lor în răzvrătire (vor spune, de pildă, că
episcopii sunt masoni şi altele ca acestea). Cunosc bine mulţi clerici ai stiliştilor… Un
oarecare conducător al stiliştilor îmi spunea cu ani în urmă: „Nu îndrăznesc să opresc nici
zece zile de la slujire pe un cleric de al meu, căci îmi va spune că se va duce la ceilalţi” (adică
la altă grupare). Din aceasta se poate vedea ce dispoziţie de disciplină canonică există la
clericii stilişti, afară numai de unele excepţii.
11. Poziţiile „Tratatului epistolar” sunt valabile numai dacă Biserica noastră este
ortodoxă şi nu eretică. Cuvântul „sănătos” este foarte cuprinzător. Nu este cu putinţă să cerem
Bisericii să fie „sănătoasă” cu desăvârşire (canonic, administrativ, moral etc.), deoarece ea
este formată din oameni nedesăvârşiţi şi păcătoşi. Ar fi de dorit să fie sănătoasă în toate. Dar
oare lucrul acesta este cu putinţă? Este de ajuns ca Biserica să fie ortodoxă şi nu eretică. Eu
sunt foarte departe de a considera eretică Biserica Greciei. Dacă alţii îşi pot asuma cu
uşurinţă astfel de responsabilităţi înfricoşătoare (adică să considere eretică o Biserică locală),
atunci să meargă înainte…
12. Fără îndoială ortodocşii nu trebuie să se roage, altfel spus nu trebuie să aibă
împărtăşire religioasă cu ereticii (papistaşii, protestanţii etc.). (Lucru valabil şi în privinţa
schismaticilor). Dacă însă cineva se roagă (sau, altfel spus, are împărtăşire) cu ereticii este
numai călcător al Sfintelor Canoane, vrednic de pedepse bisericeşti, şi nu devine automat
eretic. Este posibil să creadă ortodox, să dezaprobe învăţăturile străine, dar să nu considere
ceva rău legăturile religioase cu eterodocşii. Unul ca acesta este un cumplit călcător al
Sfintelor Canoane, dar nu eretic, cum am spus. Dacă însă nu se opreşte aici, ci
propovăduieşte învăţături eretice, atunci se schimbă lucrurile, în acest caz este eretic. Şi este
eretic deoarece propovăduieşte învăţături eretice, chiar dacă nu are nici o împărtăşire cu alţi
eretici. Ereticii sunt de două feluri: cei pe care Biserica i-a osândit şi i-a tăiat de la Trupul ei şi
cei care nu au fost osândiţi încă de Biserică şi nu au ieşit de bună voie din ea. Un astfel de caz
este şi cel al patriarhului. Patriarhul Atenagora a propovăduit lucruri eretice, dar nu a

54
fost osândit până astăzi de Biserică şi nici el nu a renegat Biserica, nici n-a ieşit din ea. A
rămas în Biserică şi lucrează în ea. Prin urmare, este încă transmitător al harului. Săvârşeşte
Tainele. Atunci noi ce trebuie să facem? a) Să ne rugăm pentru dezmeticirea şi pocăinţa lui. b)
Să protestăm împotriva lui şi să ne luptăm. Dacă însă conştiinţa cuiva nu suferă să-i
pomenească numele, are dreptul să înceteze a-l pomeni, potrivit cu canonul 15 al Sinodului VI
ecumenic. Aceasta însă este ultimul pas la care poate înainta cineva dacă vrea să nu se afle în
schismă şi răzvrătire. Adică poate înceta pomenirea, dar nu va pomeni un alt episcop (numai
dacă crede că toată Biserica noastră a căzut în erezie), ci va aştepta, aşa cum am scris în
„Tratatul epistolar”, cu conştiinţa liniştită, judecata Sinodului.
O altă problemă: cei care încetează pomenirea patriarhului cum se vor purta cu cei
care au împărtăşire cu el? Cei care se împărtăşesc cu patriarhul sunt de două feluri: a) cei care
cugetă asemenea ca el (cum este Iacov al Americii, Meliton al Calcedonului etc.) şi b) cei care
nu sunt de acord cu el (cum sunt aproape toţi episcopii Bisericii Greciei). Faţă de primii se va
comporta la fel ca faţă de patriarh, iar faţă de ceilalţi, chiar dacă aceştia se împărtăşesc cu
patriarhul sau cu ceilalţi, nu trebuie să se poarte la fel. Adică nu trebuie să ajungă până la
încetarea pomenirii acestora. Nu se îngăduie, după Sfintele Canoane, evitarea împărtăşirii cu
unii ca aceştia. Sfintele Canoane dau dreptul încetării pomenirii unui episcop sau patriarhului
care propovăduieşte învăţături eretice, însă nu dau dreptul încetării pomenirii acelora care,
ortodocşi fiind, îl suferă pe unul ca acesta. Este trebuinţă de mare atenţie aici. Suntem datori
să distingem bine două situaţii: Altceva este cel care cugetă şi învaţă ortodox, dar, din
iconomie, îl suportă pe primul şi se împărtăşeşte cu el. De asemenea: una este cel care
propovăduieşte învăţături eretice, dar nu a ieşit din Biserică şi nu s-a rupt de ea, şi alta cel care
a ieşit de bunăvoie din ea (şi şi-a fondat propria „biserică” ori s-a alipit de alta eretică sau
schismatică) sau s-a rupt de Biserică după judecarea şi condamnarea sa. Cu cel de al doilea
nici un ortodox nu trebuie să aibă vreo împărtăşire. Împărtăşirea cu primul (până la
condamnarea acestuia) este lăsată de Sfintele Canoane la libera judecată a fiecărui credincios
ortodox. Adică avem dreptul, îngăduit de Sfintele Canoane, să încetăm pomenirea aceluia,
însă nu suntem obligaţi să facem aceasta, în continuare, dacă cineva, folosind acest drept,
încetează pomenirea, bine face, şi nu trebuie să fie mustrat pentru aceasta de ceilalţi. Dacă un
altul, cumpănind anumiţi factori, judecă că nu trebuie să folosească acest drept canonic, ci să
aştepte „hotărârea sinodală”, nici acesta nu este vrednic de dojana şi cu atât mai mult de
neîmpărtăşire. În acest caz se pot aplica, modificate oarecum, cuvintele Sfântului Apostol
Pavel: „Cel ce pomeneşte să nu dispreţuiască pe cel ce nu pomeneşte; iar cel ce nu
pomeneşte să nu osândească pe cel ce pomeneşte”106.
Atunci, mă vei întreba: „Care este câştigul nostru din evitarea pomenirii patriarhului,
de vreme ce avem împărtăşire cu episcopul Driinupolei, de pildă, care îl pomeneşte pe
patriarh? Nu ne molipsim de la el împărtăşindu-ne indirect cu cel care propovăduieşte
învăţături eretice?”
Dar încetarea pomenirii înainte de „hotărârea sinodală” şi condamnare, nu are scopul
de a evita molipsirea cu erezia propovăduită. Nu, fratele meu! Dacă ar fi avut acest scop,
atunci Canoanele nu ar fi dat dreptul încetării pomenirii, din pricina ereziei, înainte de
„hotărârea sinodală”, ci ar fi legiferat clar obligaţia încetării pomenirii sub ameninţarea de
pedepse grele.
Încetarea pomenirii pentru erezie înainte de „hotărârea sinodală” are alt scop. Ea
constituie energicul şi ultimul protest al conştiinţei ortodoxe. Atunci când se creează o
tulburare, ea dă o ieşire pentru cei care se smintesc, astfel încât Biserica să se grăbească spre
soluţionarea problemei.
Nu există primejdia să ne… molipsim, nici de la cei care îl pomenesc pe patriarh (de
vreme ce încă nu a fost încă osândit soborniceşte), nici, cu atât mai mult, de la cei care au
împărtăşire cu cei care îl pomenesc. Părerile contrare sunt prostii stiliste.
Sfântul Chiril al Ierusalimului nu s-a molipsit, cu toate că a primit hirotonia întru
106 Cf. Rom. 14, 5.

55
episcop de la mitropolitul Acachie al Cezareii, care era arian declarat (şi, mai mult decât atât,
conducător al unei facţiuni ariene), dar încă se afla în Biserică. Şi Sfântul Anatolie a fost
hirotonit episcop (şi încă patriarh al Constantinopolului) de către Dioscor, patriarhul
Alexandriei, care era monofizit şi mare apărător al ereziarhului Eutihie. Şi aceasta înainte de a
fi osândit de Sinodul IV ecumenic.
Aşadar, dacă nu s-a molipsit hirotonia săvârşită de episcopi, care propovăduiau
învăţături eretice, dar care nu erau condamnaţi încă de sinod, ci erau în Biserică, cu atât mai
mult nu se molipseşte prin pomenirea acestora şi nici prin împărtăşirea cu persoanele care din
iconomie îi suferă pe aceia şi îi pomenesc.
Stiliştii, „neînţelegând nici cele ce grăiesc, nici cele pentru care dau adeverire”107,
susţin cele cu totul contrare (vezi cartea lui T. Mavros). Dar atunci şi aceştia, sărmanii, sunt
molipsiţi. De ce? Deoarece, precum am spus, şi ei, cu toate declaraţiile lor de factură
teoretică, ce vin în contradicţie izbitoare şi tragică cu crezul lor, primesc de fapt la împărtăşire
şi rugăciune persoane din Biserica Greciei, care are împărtăşire cu patriarhul. Atunci? Dacă ar
fi vrut să fie consecvenţi, ar fi trebuit să nu primească nici un membru al Bisericii Greciei în
bisericile lor (cu atât mai mult la spovedanie şi împărtăşire) mai înainte ca acesta să declare că
pleacă din Biserica Greciei şi merge la ei să se pocăiască. Ei însă iau parte fără teamă şi
şovăire la slujbe, se roagă şi se împărtăşesc împreună cu mulţi dintre cei care ţin calendarul
nou. Acestea sunt lucruri care arată consecvenţă morală? Sunt lucruri canonice? Sunt lucruri
cinstite? S-ar putea spune că fac aceasta din iconomie. Dar atunci de ce să creeze schisme,
împărţiri şi răni în Trupul Bisericii? Dacă cineva care merge la stilişti se întoarce şi se roagă
iarăşi cu cei ce se împărtăşesc cu patriarhul, de ce să nu rămână în Biserica Greciei,
suportând, din iconomie, atât pe patriarh, cât şi pe cei ce cugetă asemenea cu el? Astfel va
suporta, din iconomie, o erezie: ecumenismul. Dacă însă va merge la stilişti va suporta două.
Adică ecumenismul (de vreme ce stiliştii se roagă cu cei ce ţin calendarul nou, care au
împărtăşire cu patriarhul ecumenic) şi stilismul grecesc, care propovăduieşte erezia potrivit
căreia calendarul este condiţie de mântuire.
Spun „stilism grecesc” deoarece nu intenţionez să condamn calendarul vechi, pe care
îl urmează atâtea Biserici Ortodoxe, ci exagerările eretice la care au ajuns stiliştii greci din
nesăbuinţă. Acesta este unul din motivele pentru care mă tem şi mă cutremur de răzvrătiri şi
schisme. Iar soarta celor mai mulţi stilişti aceasta este: susţinerea cu multă râvnă a poziţiilor
ereticilor.
Prea iubite părinte Nicodim, acestea ţi le-am scris ţie şi obştei tale celei sfinţite şi
iubitoare de Dumnezeu. Le-am scris „cu multă durere şi strângere de inimă”. Astăzi situaţia
Bisericii Ortodoxe este foarte dureroasă. Poate, în cele din urmă, nu va îngădui Dumnezeu să
trecem prin mari încercări. Să luăm aminte! Întru smerenie, întru rugăciune, întru postire,
întru umilinţă să cerem luminare de la Domnul ca să păşim cum trebuie în vremurile care vor
veni. Pericolul este îndoit pentru Biserică: dintr-o parte ecumenismul manevrat de satana, iar
dintr-alta fanatismul pierzător de suflete, care, întunecând adevărul, duce în cele din urmă la
înfricoşătoare hulă şi erezie. Să ne temem şi să fugim de amândouă! Să nu ne abatem nici la
dreapta, nici la stânga. Să călătorim pe calea de mijloc şi împărătească. Aceasta este calea
Ortodoxiei nealterate, care şi pe acrivie ştie să o păstreze şi pe iconomie să o arate.
Bucură-te, frate, şi iarăşi zic, bucură-te! Bucură-te în întristări şi în suferinţe! Iisus „Sa
dat pentru păcatele noastre şi a înviat pentru îndreptarea noastră”108.
Rugaţi-vă toţi cu stăruinţă şi pentru nevrednicia mea, pentru că mă aflu în focul multor
războaie. Sunt cuprins de multe întristări. „Din afară lupte, dinăuntru temeri.”109
Gata întotdeauna pentru orice slujire şi invocând rugăciunile Voastre, ale tuturor,
rămân al Sfinţiilor Voastre frate în Hristos Iisus, Domnul nostru.
107 I Tim. l, 7.
108 Rom. 4, 25.
109 II Cor. 7, 5.

(din, “CELE DOUĂ EXTREME, Ecumenismul şi Stilismul” de Arhim. Epifanie Teodoropulos.)

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

41 Responses to Fericitul Epifanie Theodoropoulos, Epistole: “Despre caderea si ereziile stilistilor”

  1. Adi says:

    Kalki, the tenth and the last avatar of Vishnu, is expected to appear at the end of Kali Yuga, the time period in which we currently live. This avatar will appear seated on a white horse with a drawn sword blazing like a comet. He shall come finally to destroy the wicked, to restart the new creation and to restore the purity of conduct in people’s lives.

    Adrian, pare socant de asemanator cu relatarea din Apocalipsa!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  2. Adrian.I says:

    Probabil revelatia primordiala…….
    Dar cine spune asta?E o interpretare de data recenta? Iti reamintesc ca omenirea (marea majoritate) il va confunda pe Antihrist cu salvatorul.
    E interesant ca scrierile din traditie ortodoxa (chiar timpurii) spun ca Antihrist va fi “profetit” si asteptat……..

  3. Adi says:

    Prof. Pundit Vaid Parkash, in his book, published in Hindi, translated into English by Mir Abdul Majeed claims that the Last Kalki Autar that the Vedas has foretold and who is waited on by Hindus is the Prophet of Islam, Muhammed ibn Abdullah.

  4. Adi says:

    Asta este extrem de comic🙂

    One of the earliest mentions of Kalki is in the Vishnu Purana, which is dated generally to be after the Gupta Empire around the 7th century A.D
    Deci, teoretic, se puteau chiar inspira din Apocalipsa :))
    Vezi tu detalii, http://en.wikipedia.org/wiki/Kalki mie mi-e lene sa citesc!!

  5. marin says:

    Cate aberatii “duhovnicesti” mai debiteaza si Epifanie asta …
    In primul rand ar trebui spus ca in romana s-a tradus gresit acumenismul si stilismul , in greaca titlul era ecumenismul si mateismul …
    Dar traducatorii romani au bagat voit in aceeasi oala pe ortodocsii vechi calendaristi din Romania , desi acestia nu au absolut nici o legatura cu mateitii ( cel putin BOSV) .
    Multe din informatiile din carte sunt imprecise si exemplele de multe ori sunt cel putin nepotrivite , ma refer in primul rand la exemplu cu intarzierea serbarii pastelui din vechea lege …
    Putem asadar sa ne gasim motive care sa ne duca si la praznuirea pastelui separat ( in schisma) fata de ortodoxie dupa modelul asta .

  6. marin says:

    @ “Dar atunci şi aceştia, sărmanii, sunt
    molipsiţi. De ce? Deoarece, precum am spus, şi ei, cu toate declaraţiile lor de factură
    teoretică, ce vin în contradicţie izbitoare şi tragică cu crezul lor, primesc de fapt la împărtăşire
    şi rugăciune persoane din Biserica Greciei, care are împărtăşire cu patriarhul. Atunci? Dacă ar
    fi vrut să fie consecvenţi, ar fi trebuit să nu primească nici un membru al Bisericii Greciei în
    bisericile lor (cu atât mai mult la spovedanie şi împărtăşire) mai înainte ca acesta să declare că
    pleacă din Biserica Greciei şi merge la ei să se pocăiască. Ei însă iau parte fără teamă şi
    şovăire la slujbe, se roagă şi se împărtăşesc împreună cu mulţi dintre cei care ţin calendarul
    nou. Acestea sunt lucruri care arată consecvenţă morală? Sunt lucruri canonice? Sunt lucruri
    cinstite?”

    Ar fi interesant de stiut care vechi calendaristi fac asta ?
    E mai degraba o mare minciuna in stilul lui epifanie …

  7. marin says:

    “Dacă cineva care merge la stilişti se întoarce şi se roagă
    iarăşi cu cei ce se împărtăşesc cu patriarhul, de ce să nu rămână în Biserica Greciei,
    suportând, din iconomie, atât pe patriarh, cât şi pe cei ce cugetă asemenea cu el? Astfel va
    suporta, din iconomie, o erezie: ecumenismul. Dacă însă va merge la stilişti va suporta două.”
    Si uite asa se justifica primirea ereziilor prin “iconomie ” …
    Se inscrie perfect in neo-teologia lipsita de har a oficialilor !

  8. Adrian.I says:

    @marin
    Am citit cartea in intregime, nu vorbeste in special de mateiti ci de toti stilistii care s-au izolat intrerupand comuniune cu ceilalti, de altfel lucrul asta reiese destul de clar chiar si din fragmentul asta, e vorba de o situatie generala nu de un sinod anume.
    In Grecia este o stare diferita, nu e nici o miniciuna a pr Epifanie, in constiinta credinciosilor de rand dar si a multor preoti de mir nu exista diferente intre Biserica “oficiala” si bisericile “neoficiale”, ba chiar si in constiinta a multor ierarhi stilisti de acolo, de ex ips Kiprianos cu care este in comuniune si BOSVR🙂
    Nu vad care e problema in afisarea unei atitudini mai ingaduitoare care sa apeleze la “iconomie”, altfel s-ar ajunge la un haos total, mii de insulite separate intre ele,iesirea din comuniune trebuie sa urmareasca un scop precis si sa aibe un rezultat benefic, nu trebuie facuta doar de dragul de a o face, nu inseamna ca primesti si tu erezia daca esti in comuniune cu ecumenistii, erezia o primesti daca marturisesti si tu acelasi crez ca si ei.

  9. marin says:

    Probabil ai citit cartea in intregime , insa problema e ca epifanie numai pe mateiti ii considera extremisti , de aceea a scris in titlu mateismul , nu stilismul …
    Daca tot ai citit cartea in intregime , ar trebui sa vezi si partile in care epifanie ii lauda pe vachii calendaristi , atitudinea critica fiind insa de 100% la adresa mateitilor .
    Din pacate kiprianitii ii mai primesc pe noii calendaristi la impartasire – cel putin asa am auzit si cred eu – fara a avea insa o certitudine clara .
    In BOSV nici nu s-a pus problema ca noii calendaristi sa fie primiti la impartasanie ; cat despre rpimirea la rugaciune , nu stiu exact la ce situatii se poate referi ,ca doar nu sta cineva la intrarea in biserici sa intrebe de cine apartin …

    @ Nu vad care e problema in afisarea unei atitudini mai ingaduitoare care sa apeleze la “iconomie”
    Din pacate o astfel de larghete in aplicarea iconomiei nu a adus nimic bun ortodoxiei niciodata .

    @ nu inseamna ca primesti si tu erezia daca esti in comuniune cu ecumenistii, erezia o primesti daca marturisesti si tu acelasi crez ca si ei

    Probabil dupa logica asta au actionat si teoctist si ciracii lui cand au semnat comuniunea cu monofizitii !
    Ce crezi , nu are nimic daca intram in comuniune cu catolicii ( de ex) ???
    Putem spune in continuare ca suntem dreptcredinciosi ???
    Pot sa ma impartasesc de exemplu odata pe an la catolici de dragul comuniunii si al iconomii “ingaduitoare” , asa cum ai numit-o si sa pretind ca sunt in comtinuare ortodox fiindca marturisesc crezul ortodox ???

  10. Adrian.I says:

    @marin
    Tocmai ca nu doar pe mateiti ii considera extremisti, ci pe toate gruparile stiliste care au intrerupt comuniunea, vorbeste chiar si de floriniti.
    Da, ii lauda pe stilistii care au ramas in comuniune🙂

    Nu cred ca e cineva in masura sa spuna ca o astfel de abordare a adus sau nu beneficii, ci depinde de la caz la caz.,in mod cert ca si acrivia trebuie adoptata in functie de situatie.

    PF Teoctist nu a semnat nici o comuniune, de altfel comuniunea nu se semneaza ci ea trebuie sa existe in mod real, nici macar nu era vorba de ceva de genul ci tot o erezie ecleziologica.

    Una este ecumenismul si altii sunt ereticii anatematizati si scosi din Trupul Lui Hristos, Biserica

  11. marin says:

    A , da , teoctistnu a semnat decat acordul dintre bor si monofiziti prin care bor recunostea ortodoxia monofizitilor .
    @ Una este ecumenismul si altii sunt ereticii anatematizati si scosi din Trupul Lui Hristos, Biserica
    Adica vrei sa spui ca ecumenistii sunt in Biserica ?
    Cum pot fi in Biserica cand ecumenismul este ERZIA TUTUROR EREZIILOR , cea mai infioratoare dintre erezii , care are ca scop globalizarea religiei care il va recunoaste pe antihrist ???
    Si ecumenistii sunt dati anatemei de sinodul ROCOR din 1983 .

  12. Adrian.I says:

    @marin.
    Ce legataura are semnarea unui acord, cu comuniunea in sine?
    Sinodul rocor nu i-a data anatemei pe ecumenisti ci a dat anatema ecumenismul, de altfel nu era nevoie de o anatema pentru ecumenism deoarece teoria ramurilor era deja anatematizata cu mult inainte, inca din anul 1724 de un sinod din Constantinopol si spre surprinderea ta,rocor a fost in comuniune mult timp cu astfel de eretici.

    Ca cineva sa fie scos din Biserica trebuie anatematizat si scos afara din comuniune, sau mai simplu poate iesi singur din comuniune, cum au facut stilistii🙂
    Ce intelegi prin erezie?Crezi ca cineva care nu e in acord cu teologia dogmatica gata a iesit afara din Biserica? Tu stii cat de complexa e dogmatica?Probabil peste 99% din preotii si episcopii din toate sinoadele ar fi trebuit sa fie rupti de Biserica.

  13. marin says:

    @ Ce legataura are semnarea unui acord, cu comuniunea in sine?
    E simpla legatura , acel acord punea bazele comuniunii cu monofizitii , “noroc” ca monofizitii s-au razgandit !!!

    @ Sinodul rocor nu i-a data anatemei pe ecumenisti ci a dat anatema ecumenismul, de altfel nu era nevoie de o anatema pentru ecumenism deoarece teoria ramurilor era deja anatematizata cu mult inainte
    Ce interesant ai sucit vorbele , sinodul respectiv a dat anatemei pe toti cei care urmeaza ecumenismul , ce vroiai sa dea lista nominala ???
    Erau mult prea multi !!! E oarecum hilara pretentia ta .

    @ Ca cineva sa fie scos din Biserica trebuie anatematizat si scos afara din comuniune, sau mai simplu poate iesi singur din comuniune, cum au facut stilistii

    Lucrurile nu stau asa , “stilistii ” au ramas Biserica , nou calendaristii au facut schisma de la ortodoxie ; directia lor apostata se vede vizibil din 1924 incoace , ca in fiecare an au mai scornit tot felul de noutati si au avansat in apostazie .

    @Ce intelegi prin erezie?Crezi ca cineva care nu e in acord cu teologia dogmatica gata a iesit afara din Biserica?
    Intrebarea asta este ca raspuns la ce am afirmat de ecumenism , ca este erezia tuturor ereziilor ?
    Ecumenismul e cea mai mare erezie pentru ca el afirma inexistenta ereziilor legitimandu-le pe toate ca fiind corecte .
    Iar episcopii si preotii de care zici , odata sunt eretici fiindca marturisesc ecumenismul , dar si fiindca il pun in practica prin slujirea impreuna si impartasirea cu ereticii .
    Nu au nici o scuza . In privinta procentului cam ai dreptate , asa cred si eu , cam 99 % dintre oficiali (cler) nu au nici o treaba cu credinta , cam 99 % isi cumpara parohiile , dau spaga la episcop pentru a primi parohia , episcopii sunt in totalitate pusi ori de bolsevici ori de masoni , deci unde e Biserica cea curata si fara pata , mireasa lui Hristos ?
    Iti poti inchipui mireasa lui Hristos alcatuita din sleahta asta de simonisti si sodomisti , de spagari care refuza sa ingroape mortii saraci si care au fixat tarif pentru oferire serviciilor ?
    Asta pe langa nenumaratele erezii pe care le marturisesc …
    Nu mai au succesiune apostolica demult , si asta se vede cu ochiul liber prin indepartarea continua si neintrerupta de ortodoxie .

  14. Adrian.I says:

    Ce baze sa puna, acordul era o prostie a unor ierarhi, se vorbea despre tainele lor , nu despre comuniunea cu ei, anomalii din astea au fost cu sutele, ele nu reprezinta nimic la scara majora.
    Da, cand este anatematizat cineva este mentionat precis numele persoanei, fireste ca daca este o comunitate importanta sunt trecuti doar ierarhii,(sau doar ierarhii cei mai importanti), ca ei reprezinta sacerdotal deplin Biserica.
    Apoi dupa logica ta ar fi trebuit ca si rocorul sa fie in erezie pentru ca era in comuniune chiar si dupa anatema respectiva cu ierarhi ecumenisti sau cu ierarhi care erau in comuniune cu ecumenisti.
    Schisma inseamna despartire,rupere, in momentul schimbarii calendarului chiar si dupa logica voastra ar fi existat deja un trup intact, adica bisericile “oficiale” de pe stil vechi, trupul ala ramas a hotarat sa ramana in comuniune cu nou calendaristii, Biserica fiind una in continuare, stilistii s-au despartit de cei de pe nou dar si de cei de pe VECHI, astfel au creat un trup nou schismatic, rupt de Biserica.
    Putem trata si din perspectiva cealalata sincretisa,sustinuta de unii stilisti, anume ca schisma are si caracter doctrinar asemenea ereziilor, daca nou calendaristii ar fi fost schismatici atunci: Moscova, Serbia, ROCORUL s.a, care a fost in comuniune cu ei ar fi trebuit sa fie si ei schismatici, impreuna cu o sumedenie de sfinti cinstiti si de stilisti.

    Intrebarea mea nu era neaparat ca si raspuns la a ta, ci pur si simplu te-am intrtebat ce intelegi prin erezie.
    In primul rand ecumenismul nu este cea mai mare periculoasa erezie pentru ca este o erezie ecleziologica ci pentru ca este si Hristologica, e o forma de umanism, lucrul asta il spune chiar si Sf Justin Popovici, nu toti preotii si ierarhii sustin punctele ecumenismului, defapt chiar foarte putini,majoritatea chiar deloc, ci fac mai mult politica.
    Apoi eu cand am spus ca peste 99% dintre preoti si ierarhi ar fi trebuit sa fie rupti de Biserica am mentionat ca din toate sinoadele, inclusiv cele stiliste.
    Care e treaba, ai o gandire eretica si hocus pocus ai iesit din Biserica? Daca vrei iti pot da niste anateme data de sinoade ecumenice, foarte dure, pe niste subiecte aproape necunoscute din punct de vedere dogmatic, unele chiar Hristologice si antitrinitare; monoenergismul, dualismul,”actiunea intratrinitara” a lui Origen s.a
    Majoritatea dogmaticii si teologiei ortodoxe din sec 19,20, este influentata de apus , e plina de erezii, multe chiar anatematizate, ma indoiesc ca un preot de rand din BOSVR le poate sesiza, le marturisesc triumfal chiar si ierarhii stilisti care se cred mari marturisitori , si asta o pot demonstra cand vrei tu, aproape ca nu exista curatenie dogmatica la nivel uman in Biserica, ce spui tu este o utopia, de ce doar ecumenistii sunt eretici apostati rupti de Biserica si ceilalti nu, ce unii sunt mai cu mot decat altii?
    Ultima fraza a ta apare si in abcdarul micului sectar, ”popa are Ferrari si amanta inseamna ca penticostalimsul sau baptismul e credinta adevarata”, desi ma indoiesc ca 99% din preoti sunt in situatia asta afirmatia respectiva nu face decat sa improaste cu noroi in altii, din cate stiu eu doar aia cu barna arata cu degetul spre ceilalti…..

  15. marin says:

    @ Ce baze sa puna, acordul era o prostie a unor ierarhi, se vorbea despre tainele lor , nu despre comuniunea cu ei, anomalii din astea au fost cu sutele, ele nu reprezinta nimic la scara majora.

    De fapt acordurile respective vorbesc clar de necesitatea comuniunii cu monofizitii ca scop final .
    Citeste si actul sinodului prin care se dispune scoaterea din cartile de cult si manuale a tuturor referirilor la erezia monofizita , lucru realizat pe deplin devreme ce siteul patriarhiei ii numeste “ortodocsi orientali” .

    @ Da, cand este anatematizat cineva este mentionat precis numele persoanei, fireste ca daca este o comunitate importanta sunt trecuti doar ierarhii,(sau doar ierarhii cei mai importanti), ca ei reprezinta sacerdotal deplin Biserica.
    Interesant e ca sinodul VII ecumenic ii da anatemei pe iconoclasti fara a pomeni pe vreunul , or fi gresit sfintii parinti , ce spui ?
    Sau anatemele sfantului Apostol Pavel nu sunt valabile deoarece nu sunt nominale ???
    1 Corinteni 16 , 22 Cel ce nu iubeşte pe Domnul să fie anatema! Maran atha! (Domnul vine).
    Galateni 1, 8. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o – să fie anatema!
    9. Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit – să fie anatema!

    Mai degraba discursul tau este unul neoteologico-scolastic influentat de catolicism , discurs care vrea sa arate fara doar si poate ca ecumenistii nu cad sub vreo anatema si ca sunt in Biserica .
    Pai cum sa se indrepte vreodata din erezie cand au sustinatori ???

    @ Apoi dupa logica ta ar fi trebuit ca si rocorul sa fie in erezie pentru ca era in comuniune chiar si dupa anatema respectiva cu ierarhi ecumenisti sau cu ierarhi care erau in comuniune cu ecumenisti.
    Da , o parte din ROCOR era in erezie , si a si cazut total prin unirea cu bolsevica “patriarhie” a Moscovei .

    @ Majoritatea dogmaticii si teologiei ortodoxe din sec 19,20, este influentata de apus , e plina de erezii, multe chiar anatematizate, ma indoiesc ca un preot de rand din BOSVR le poate sesiza, le marturisesc triumfal chiar si ierarhii stilisti care se cred mari marturisitori

    Te-as ruga sa demonstrezi ce erezii marturisesc ierarhii nostrii .
    Cred ca te-ai urcat un pic cam sus cu teologia dogmatica , “episcopii”si clerul BOR si in general ai oficialilor au uitat sa fie ortodocsi in lucrurile mult mai simple si mai concrete , darmite in teologia dogmatica …

    @Ultima fraza a ta apare si in abcdarul micului sectar, ”popa are Ferrari si amanta inseamna ca penticostalimsul sau baptismul e credinta adevarata”, desi ma indoiesc ca 99% din preoti sunt in situatia asta afirmatia respectiva nu face decat sa improaste cu noroi in altii, din cate stiu eu doar aia cu barna arata cu degetul spre ceilalti…..

    Nu ma intereseaza unde apare sau unde nu apare , esential e ca este adevarata .
    Ce nu inteleg de ce credinciosii de rand din BOR nu iau atitudine si nu vor sa puna capat unor asemenea faradelegi ci le tolereaza .
    Probabil merg pe intelegerea gresita a nejudecarii aproapelui , uitand ca putin aluat dospeste toata framantatura .
    Apoi , hirotonia in schimbul sumelor de bani este simonia condamnata de sfantul Petru – harul nu vine la asemenea specimene care practica popia doar ca pe o meserie .
    Nu e vorba de nici o improscare cu noroi , e purul adevar , chiar daca deranjeaza .

  16. Adrian.I says:

    Acordurile vorbesc despre posibilitatea unei comuniuni, nu vorbesc de comuniune ca si fapt implinit, prin posibilitate/necesitate se pot intelege un milion de lucruri, aceasta se poate realiza si ortodox prin renuntarea monofizitilor la ereziile lor, de ce sa pui in fata doar latura neagra.
    Apoi chiar daca pui in fata latura neagra aceasta inca nu s-a implinit, comuniunea nu inseamna incompetenta si abateri, ci inseamna unire euharistica, momentan nu s-a ajuns la acelasi potir, e ca si cum ai spune ca un eterodox poate deveni ortodox ramanand rupt de tainele Bisericii.
    De ce sa-i dea anatemei daca ereziarhii importanti murisera sau “revenisera” in Biserica?
    O anatema nu are valoare deplina daca nu este sustinuta de ruperea comuniunii cu cel anatematizat,
    Ce intelegi prin anatema? Daca e dat cineva anatemei pierde harul preotiei?
    Interesanta remarca ta legata de rocor🙂, inseamna ca si cealata parte a ei a cazut pentru ca erau in comuniune, erau chiar co-sinodali cu cei care cazusera in erezie🙂
    Nu ar trebuii sa-i mai cinstiti pe sfintii din ROCOR.
    Ce e Biserica?

    “darmite in teologia dogmatica ” Ce?🙂
    Erezia inseamna o dogma gresita, neacuratetea dogmatica inseamna automat erezie, nu exista nimic mai important decat teologia dogmatica, fireste pot fi erezii anatematizate si neanatematizate dar tot erezii sunt, ele sunt tot dogme gresite.
    Te-am intrebat care este criteriul dupa care faceti aceasta imparteala, da-ti cu banul, sau ce faceti? De ce e mai grava teoria ramurilor ecumenista decat spre ex doctrina catolica despre Biserica sau “rascumparare ” care e sustinuta masiv si de preotii si episcopii din BOSVR

    E adevarat ce spun sectarii??
    Harul preotiei nu este conditionat de vrednicia primitorului, daca ar fi fost asa atunci nimeni nu ar mai fi fost vrednic si nu ar mai exista deloc preotia.
    Nici acum nu ai zis ce intelegi prin erezie.

  17. marin says:

    Folosesti un limbaj diplomatic si cred eu nesincer .
    Scuze ca o spun asa direct .Asteptam un raspuns la obiect , nu care seinvarte pe langa problemele ridicate de mine .
    Am impresia ca incerci sa duci discutia acolo unde iti convine si imi pui in gura lucruri pe care nu le-am spus .
    @ E adevarat ce spun sectarii??
    Nu am spus eu asta niciodata , eu mi-am exprimat punctul de vedere si tu l-ai asemuit cu cel sectaresc ; mentinandu-l ai tras tu concluzia ca eu sustin ca sectarii spun adevarul .
    @ De ce sa-i dea anatemei daca ereziarhii importanti murisera sau “revenisera” in Biserica?
    De ce a fost dat anatemei Origen la sinodul 5 ecumenic , ca doar murise de mult ???
    O intorci cum iti convine , cand iti demonstrez clar ca nu e asa cum sustii vii cu intrebari .
    M-ar fi bucurat un raspuns transant si sincer .
    @ Nici acum nu ai zis ce intelegi prin erezie.
    Erezie e tot ce se abate de la ortodoxie .
    @ Acordurile vorbesc despre posibilitatea unei comuniuni,
    Actul prin care sinodul BOR trece la cenzurarea informatiilor despre erezia monofizitilor arata clar ca scopul e cuminiunea .
    Mai demult ortodocsii intrerupeau comuniunea la cadertea in erezie , in schimb acum sinodalii BOR isi propun sa se roage impreuna , ba chiar sa proclame comuniunea la o slujire impreuna cu ereticii monofiziti la care sa aiba si impartasire din acelasi potir ( citeste bine toate actele acordului) .

  18. Adrian.I says:

    Ti-am raspuns foarte direct, nu inteleg cu ce am ocolit, ar fi fost mai bine sa explici concret.
    Nu zic ca tu susti ce spun sectarii, ci spun ca ai sustinut judecata sectara pe subiectul respectiv.
    Origen a fost dat anatemei in primul rand la presiunea monofizitilor, asta nu inseamna ca nu a fost eretic, anatema respectiva din punct de vedere practic nu a avut nici un rost puteau sa-i anatematizeze doar invatatura, si mi se pare mie sau tu esti cel care se contrazice, nu ai spus prima data ca nu e anatematizata persoana .
    Ce sa-mi demonstrezi, eu am spus ca o anatema nu are efect asupra harului preotiei daca ereticul nu este scos si din comuniune, defapt daca il scoti din comuniune nici nu mai ai nevoie de nimic, in primul rand ca sa aibe vreo valoare discutia asta legata de anateme trebuie ca eu sa impartasesc aceeasi idee despre lucrarea lor, de ce crezi ca te-am intrebat ce intelegi tu prin anatema.
    Erezia nu e tot ce se abate de la ortodoxie, chiar si pacatul obisnuitse abate de la ortodoxie,bine daca vedem ortodoxia ca orto-doxa putem spune ca e o abatere de la adevarul teologiei dogmatice ortodoxe, si atunci ce ne facem cu cei din BOSVR care sustin tezele lui Todoran sau Andrutsos🙂

    “Actul prin care sinodul BOR trece la cenzurarea informatiilor despre erezia monofizitilor arata clar ca scopul e cuminiunea .”
    De unde stii ca e vorba de asta? De ce nu e spre ex: teoria ramurilor, sau monotelismul, sau poate fi diplomatie sau din restrangere, pot fi un milion de motive, iar termenul scop presupune o tinta care necesita o actiune viitoare pentru a se realiza, nu are nici o legatura cu prezentul, pana atunci se pot intampla multe lucruri.Sa inteleg ca noi am intrat in UE din 96 si nu din 2007 pentru ca atunci a declarat Constantinescu ca vrem sa intram🙂,e totusi o “mica” diferenta intre actiune si intentie, nu crezi? din “pacate” efectul este realizat doar prin actiune.
    Unde zice de comuniune din acelasi potir? Si in ce context?Poti sa dai copy..
    Ips Teofan inseamna tot sinodul?🙂

  19. marin says:

    De fapt eu cred ca anatema functioneaza indiferent daca e anatemizata persoana sau erezia , indiferent daca e data de un sinod sau de un singur ierarh – vezi Sfantul Pavel si alte exemple .
    @ Nu zic ca tu susti ce spun sectarii, ci spun ca ai sustinut judecata sectara pe subiectul respectiv.
    Te inseli , eu am sustinut strict punctul meu de vedere .Nu ma intereseaza ce zic sectarii , ce am sustinut e punctul meu de vedere neinfluentat de sectari . Si inca ceva . Coruptii din BOR recurg repede la “nu judeca spre a nu fi judecat” pentru a inhiba din start orice initiativa a celor care vor poate sa curete BOR de mizerie . Pacat de lipsa de discernamant .
    @ Ce sa-mi demonstrezi, eu am spus ca o anatema nu are efect asupra harului preotiei daca ereticul nu este scos si din comuniune,
    Pai anatema e cea care il scoate in primul rand din comuniune .
    @ Erezia nu e tot ce se abate de la ortodoxie, chiar si pacatul obisnuitse abate de la ortodoxie,
    Poate trebuia sa precizez ca e vorba de invatarura , practica si traditia ortodoxa ?
    @ “Actul prin care sinodul BOR trece la cenzurarea informatiilor despre erezia monofizitilor arata clar ca scopul e cuminiunea .”
    De unde stii ca e vorba de asta? De ce nu e spre ex: teoria ramurilor, sau monotelismul, sau poate fi diplomatie sau din restrangere,
    Documentele nu vorbesc despre acestea ci despre comuniune .

    @Unde zice de comuniune din acelasi potir? Si in ce context?Poti sa dai copy..
    Nu pot sa dau copy pentru ca documentul nu permite ; paginile acordurilor sunt fotografiate .
    Nu inteleg totusi de ce ai scos din comentariul meu linkul catre documentul respectiv ca sa se informeze si alti credinciosi ca doar adevarul nu poate fi ascuns sub obroc .
    Actul spune clar ca sfantul sinod hotaraste , ce relevanta are ca e semnat numai de teoctist si teofan ?

    Probabil tu vei gasi cumva vreo exeplicatie si pentru asta cat si pentru absolut toate caderile BOR .
    Cred ca atitudinea corecta ortodoxa e sa vrei sa indrepti caderile si abaterile de la ortodoxie nui sa le justifici cu orice pret .

    @ Sa inteleg ca noi am intrat in UE din 96 si nu din 2007 pentru ca atunci a declarat Constantinescu ca vrem sa intram🙂 ,e totusi o “mica” diferenta intre actiune si intentie, nu crezi? din “pacate” efectul este realizat doar prin actiune.

    Desigur ca este o mare diferenta . Parerea mea este ca BOR a trecut de mult la infaptuirea acordurilor , vezi cum patriarhia ii numeste ortodocsi orientali ; chiar daca comuniunea cu monofizitii nu este deplina se fac pasi spre realizarea ei ; probabil ar fi fost deplina daca monofizitii nu s-ar fi razgandit , dar asta e numai parerea mea .
    Totusi , vad ca BOR face numai pasi inspre apostazie , inspre ecumenism si serghianism , si nici un pas inspre ortodoxie .
    Daca nici asta nu te ingrijoreaza , nu prea mai am ce spune .

  20. Adrian.I says:

    Cum functioneaza anatema, ce e anatema ?
    Nu era vorba de o curatare a coruptiei ci argumentul respectiv pe langa faptul ca era mincinos proportia fiind mult mai mica, era unul de tip straw man ca de altfel si celelalte, tu nu spuneai ca multi preoti sunt cazuti moral si trebuie sa intervenim, tu dadeai de inteles ca multi preoti sunt cazuti moral si rezulta ca si Bor-ul e cazuta, exact tipul de abordare gresit folosit si de sectari care l-am expus.
    “Poate trebuia sa precizez ca e vorba de invatarura , practica si traditia ortodoxa ?”
    Am prezczat eu mai exact despre ce e vorba,in primul rand invatatura poate fi si nedogmatica, practica tine de obicei de tipic, iar traditia poate include o gramada de subiecte.
    Erezia inseamna dogma gresita, asta e cea mai simpla interpretare.
    Nu am scos nici un link, nu a aparut nimic.
    Ce hotareste sfantul sinod?
    Nu am ce explicatie sa gasesc, din simplul fapt pentru ca nu am pentru ce sa dau,s-a implinit, sau nu, comuniunea? Sau anticipezi tu ca se va implini pentru nu stiu cat timp, e o mare diferenta.
    Pai nu ai spus ca acordul viza comuniunea, cum a trecut demult la infaptuirea ei daca, citez”vezi cum patriarhia ii numeste ortodocsi orientali ; chiar daca COMUNIUNEA CU MONOFIZITII NU ESTE DEPLINA se fac pasi spre realizarea ei ; ”
    Comuniunea se realizeaza prin euharisite cum adica comuniune deplina si nedeplina, au ajuns la comuniune euharistica sau nu.
    “Totusi , vad ca BOR face numai pasi inspre apostazie , inspre ecumenism si serghianism , si nici un pas inspre ortodoxie .
    Daca nici asta nu te ingrijoreaza , nu prea mai am ce spune .”
    Te contrazici singur, de ce doar ecumenismul e erezie si nu si celelalte erezii care au protestantizat teologia ortodoxa si sunt sustinute si de BOSVR?
    Pana acum nu ai raspuns la nici o dilema pusa de mine, le-ai evitat mereu.

  21. marin says:

    @ Te contrazici singur, de ce doar ecumenismul e erezie si nu si celelalte erezii care au protestantizat teologia ortodoxa si sunt sustinute si de BOSVR?
    Ce erezii sustine BOSV ?
    Numeste-le si demonstreaza unde si cum le sustine !

  22. marin says:

    linkul respectiv e urmatorul :
    http://ortodoxianecenzurata.files.wordpress.com/2011/10/acord-intre-bor-si-monofiziti.pdf
    Poate m-am inselat eu si am omis sa-l inserez in comentariu , desi traiam cu impresia ca am facut-o .

  23. Adrian.I says:

    @marin
    Cum ce erezii sustine, nu sunt in comuniune cu kiprianitii, nu sustin si ei tezele dogmatice protestantizate care au influentat toata BO.

  24. marin says:

    @ Comuniunea se realizeaza prin euharisite cum adica comuniune deplina si nedeplina, au ajuns la comuniune euharistica sau nu.
    Eu unul nu sunt de parerea asta . Comuniunea euharistica desigur nu s-a efectuat , poate numai in unele cazuri singulare , care nu au fost condamnate de sinoadele bisericilor oficiale ceea ce araat clar sprijinul lor pentru co-impartasirea cu ereticii .
    Dar pentru mine , comuniune este si atunci cand te rogi cu ereticii , cand ii pomenesti la liturghie sau cand ii numesti ortodocsi .
    De-a lungul timpului sfintii partinti si poporul binecredincios au fugit de acestea , contrar situatiei actuale din BOR .

  25. marin says:

    @ Erezia inseamna dogma gresita, asta e cea mai simpla interpretare.
    Dar ce inseamna dogma pentru tine ?

  26. Adrian.I says:

    Sunt de acord ca lucurile alea sunt pacate destul de grave, dar nu are legatura cu comuniunea.
    Cum poti sa ai comuniune in Biserica daca nu in taine? Comuniunea inseamna unitate perfecta, biserica fara taine nu este Biserica, nu exista nici o unitate.

  27. Adrian.I says:

    “Dar ce inseamna dogma pentru tine ?”
    Pai dogma dupa mine inseamna invatatura teologica care trateaza esenta si “actiunea” divinitatii in creatie.

  28. marin says:

    @ Cum ce erezii sustine, nu sunt in comuniune cu kiprianitii, nu sustin si ei tezele dogmatice protestantizate care au influentat toata BO.
    Pai nu spuneai tu mai devreme ca prin comuniune nu te molipsesti de erezia celui cu care esti in comuniune ???
    Stii care e erezia kiprianitilor ???
    Erezia kiprianitilor este ca ei cred ca mai exista har in ortodoxia oficiala , marca CMB , pe care ii numesc madulare bolnave ale Bisericii , pe cand noi credem ca nu mai exista har …De aceea kiprianitii au relatii apropiate cu noii calendaristi greci .
    Daca ii numesti eretici pe kiprianiti inseamna ca recunosti implicit ca nu mai e har in BOR …
    De cand am aflat si noi din BOSV de eclesiologia lor gresita , tot li s-a pus in vedere sa o corecteze si de asemenea nu mai sunt pomeniti la liturghie …

  29. marin says:

    @ Cum poti sa ai comuniune in Biserica daca nu in taine? Comuniunea inseamna unitate perfecta, biserica fara taine nu este Biserica, nu exista nici o unitate.
    Vorbind cu tine mai demult , spuneai de o comuniune liturgica …
    Te-ai razgandit ?

  30. Adrian.I says:

    @marin
    Da ,dar tu spuneai ca te molipsesti🙂 ar trebuii sa nu mai stai cu ei daca esti onest .
    Pe langa asta kripiranitii mai sustin si apocatastaza lui Origen, dar si teoria ramurilor, ei au spus ca si monofizitii au har, au si coliturghisit cu episcopi monofiziti.
    Nu mai sunt pomeniti la liturghie dar tot sunt in comuniune, asta e doar pentru ochii lumii.

  31. Adrian.I says:

    @marin
    Am spus comuniune euharistica, nu vad cu ce m-am contrazis.
    E limpede de inteles ca daca Hristos este prezent in euharistie, atunci este prezent in toate lucrarile Bisericii., tot timpul in realizarea unei comuniuni, euharistia a fost punctul central si indispensabil.

  32. marin says:

    @ “Dar ce inseamna dogma pentru tine ?”
    Pai dogma dupa mine inseamna invatatura teologica care trateaza esenta si “actiunea” divinitatii in creatie.
    Definitia asta trimite catre scolasticism .
    Pascalia e dogma ?

  33. marin says:

    @Da ,dar tu spuneai ca te molipsesti🙂 ar trebuii sa nu mai stai cu ei daca esti onest .
    Pe langa asta kripiranitii mai sustin si apocatastaza lui Origen, dar si teoria ramurilor, ei au spus ca si monofizitii au har, au si coliturghisit cu episcopi monofiziti.
    Nu mai sunt pomeniti la liturghie dar tot sunt in comuniune, asta e doar pentru ochii lumii.

    Nu sunt de acord , au fost facuti pasi pentru iesirea din comuniune cu ei .
    Exista un puternic curent antikiprianist in BOSV si cand si daca va veni vremea cernerii ma voi separa .
    Vreau si eu dovezi concrete despre cele spuse de kiprianiti , nu pentru a te contrazice ci pentru a ma informa .

  34. Adrian.I says:

    @marin
    “Definitia asta trimite catre scolasticism .”
    De ce trimite catre scolasticism ?

    Pascalia e dogma ?
    Evident ca nu e dogma, in primul rand nici nu e invatatura, e doar organizare, sau poate poti sa spui tu ce te invata pascalia :)? dogmele sunt eterne nu sunt inventate sau alcatuite de nimeni.

  35. Adrian.I says:

    Pai ce vrei sa-ti zic, este vorba de un episcop maronit din Nordul Africii care a trecut in sinodul lui Kiprian fara botez si hirotonie, apoi au fost si coliturghisiri cu maronitii.
    Unii stilisti din Grecia au spus ca ips Kirpian sustine ca in final se vor mantuii toti oamenii si l-au acuzat de apocatastaza, erau mai multe amanunte pe siturile lor, vazusem condamnarile lor mai de mult, au expus si ecleziologia lui si unele declaratii de ale lui.
    Nu mai stiu exact unde am vazut, oricum sunt multe acuze aduse lui Kiprianos, poti sa le gasesti daca, cauti pe google.

  36. marin says:

    @ Pai ce vrei sa-ti zic, este vorba de un episcop maronit din Nordul Africii care a trecut in sinodul lui Kiprian fara botez si hirotonie, apoi au fost si coliturghisiri cu maronitii.
    Eu nu inteleg prin asta dovezi . Poate ca asa este sau poate ca sunt simple zvonuri sau minciuni .
    Eu chiar vroiam sa ii critic pe kiprianiti pentru asa ceva insa nu pot sa ma bazez pe vorbe .
    Voi mai cauta si eu pe net informatii , dar fara dovezi nu ma voi hazarda sa sustin asa ceva .
    @ Nu mai stiu exact unde am vazut, oricum sunt multe acuze aduse lui Kiprianos, poti sa le gasesti daca, cauti pe google.
    Acuze ni se aduc si noua din belsug dar multe sunt chiar fara nici o legatura cu realitatea si multe sunt cel putin aberante .
    Nu spun asta pentru a-i apara pe kiprianiti ci pentru ca stiu bine realitatea din BOSV .
    Eu cerusem dovezi clare ; acuzele chiar nu ajuta la nimic .

  37. marin says:

    @ “Definitia asta trimite catre scolasticism .”
    De ce trimite catre scolasticism ?

    Suna exact in spiritul sofismelor de factura catolica .

    @ Pascalia e dogma ?
    Evident ca nu e dogma, in primul rand nici nu e invatatura, e doar organizare, sau poate poti sa spui tu ce te invata pascalia🙂 ? dogmele sunt eterne nu sunt inventate sau alcatuite de nimeni.
    Eu vroiam sa spun ca mai demult ortodoxia socotea dogma tot ce tinea de credinta ortodoxa , inclusiv pascalia – poate stii si tu canonul sinodului din Alexandria care spune asta .
    Dogma era socotita si traditia ortodoxa , nu numai rezolutiile conciliilor vaticanului asa cum cred de exemplu catolicii .

  38. Adrian.I says:

    Citez din ce am sris mai sus “au expus si ecleziologia lui si unele declaratii de ale lui.”
    Fireste nu se stie daca sunt adevarate, dar asa nu se stie nici despre “sursele” avute de BOSVR.

  39. Adrian.I says:

    De ce e sofism?

    Nu mai stiu ce spunea exact canonul.
    Traditia ortodoxa , adica invatatura despre traditia ortodoxa ,despre rolul ei e dogma, in interiorul traditiei ortodoxe este cuprins si tipicul sunt si simple imformatii istorice si invataturi morale sau duhovnicesti s.a

  40. Iulian says:

    Extraordinar acest articol frate Adrian, ma impresionat foarte mult.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s