Episcopul Artemie de Kosovo, fost ucenic al Sfantului Justin Popovici, a fost caterisit de sinodul sarb pentru ca predica fervent impotriva ecumenismului, impotriva masoneriei si a sionismului mondial care subjuga poporul sarb, acest video ar trebuii sa le puna niste semne de intrebare si ierarhilor din BOR care fie ca tac, fie ca actioneaza…..in cealalta parte.
Episcopul Artemie reprezinta unul dintre putinii episcopi care au renuntat la o demnitate trecatoare acceptand caterisirea in dauna tacerii, el renuntand defapt a implinit, caci slujirea arhiereasa nu inseamna lasitate, ci propovaduire:”Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga”(19,40) insa oare episcopii care tac sunt mai demni decat niste pietre? Dar decat un episcop?
Multi din pacate nu inteleg ca Ortodoxia nu se afla oriunde este mitra, ci oriunde este adevarul,de altfel mitra nu este mitra decat in adevar, cuvintele Sfantului Grigorie Palama, care spune”Insasi tacerea e o forma de lepadare” rasuna in mintea si inima poporului care este orfan, fiind pangarit de eretici si batjocorit in fiecare zi de: masoni, evrei si papusele lor, in continuare avem o scrisoare trimisa de catre episcopul Artemie, Mitropolitului Serafim de Pireu, si el un marturistor al Ortodoxiei si un aparator al turmei prigonite de slujitorii Lui Antirhist.
Episcopul Raşcăi, Artemie, semnalează Mitropolitului Pireului că
ÎN SPATELE PANEREZIEI ECUMENISMULUI
se află americano-sionismul şi lojele masonice
Mitropolitul surghiunit al Raşcăi şi Prizreniei, Artemie, a trimis o scrisoare de mulţumire către Mitropolitul Pireului, Serafim. În această scrisoare îl felicită pe Mitropolitul Pireului pentru faptul că a dovedit pe temeiul dreptului canonic nedreptatea caterisirii sale.
„Prin dreapta interpretare pe care aţi făcut-o sfintelor canoane ale Bisericii Ortodoxe, ne[1]-aţi încurajat şi ne-aţi sprijinit nu doar pe noi personal, ci şi pe monahii noştri şi poporul credincios care este de partea noastră, ca să îndurăm drumul luptei şi al acestui martiriu pentru adevăr şi dreapta credinţă”, se subliniază în scrisoare.
Scrisoarea este următoarea:
„Înalt Preasfinţia Voastră,
Iubite al meu frate în Hristos,
Vă suntem profund recunoscători pentru scrisoarea din 31.01.2011, pentru deplina dragoste şi compasiune, pentru cuvintele inspirate de Dumnezeu prin care aţi mângâiat sufletul nostru. De un an de zile, cu îngăduinţa lui Dumnezeu, ne aflăm sub persecuţie, îndurând multe greutăţi şi încercări.
Ne-a provocat o bucurie deosebită faptul că aţi interpretat corect sensul scrisorii noastre. Prin dreapta interpretare pe care aţi făcut-o sfintelor canoane ale Bisericii Ortodoxe, ne-aţi încurajat şi ne-aţi sprijinit nu doar pe noi personal, ci şi pe monahii noştri şi poporul credincios care este de partea noastră, ca să îndurăm drumul luptei şi al acestui martiriu pentru adevăr şi dreapta credinţă. Pentru această credinţă pe care ne-au predat-o Sfinţii şi de Dumnezeu Purtătorii Părinţii noştri, ca să o trăim şi să ne mântuim prin ea, apărând turma noastră de numeroasele ispite ale vremii de acum, cu deosebire de pan-erezia mârşavă a Ecumenismului care – vai! – s-a înrădăcinat cu rădăcini adânci în toate Bisericile Ortodoxe.
Cu adevărat, această pan-erezie este provocată – aşa cum foarte corect aţi constatat şi cu fermitate aţi mărturisit – de factorul demonic americano-sionist şi de anexele sale, de lojile masonice din fiecare ţară …
Singura mângâiere este că în toate popoarele ortodoxe există luptători bravi, atât dintre arhierei (precum Înalt Preasfinţia Voastră), cât şi dintre clerici, dintre monahi şi din rândul poporului credincios, care se luptă pentru păstrarea credinţei ortodoxe nepătată şi nefalsificată (cu deosebire e semnificativ faptul că cele mai multe mănăstiri organizate de pe tot cuprinsul lumii au poziţii ortodoxe tradiţionale consolidate), amintindu-ne încă o dată cuvintele nemincinoase ale Domnului înainte de slăvita Sa Înălţare, că „iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Matei 28, 20) şi că „porţile iadului nu vor birui” Biserica Sa (Matei 16, 18).
Dorind Înalt Preasfinţiei Voastre bun început al Postului Patruzecimii şi cu smerenie cerând binecuvântarea Voastră arhierească şi rugăciunea, rămân în dragostea lui Hristos,
Fratele Vostru şi împreună-slujitorul,
Artemie, Episcopul de Ras-Prizren şi Kosovo-Metohia,
din surghiun.”
“Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale. “(In 10,11)
adrian90blog 
foarte tare subiectul
Reblogged this on wp2wp.